C.R. :  Domna Matei, sunteți psihoterapeut  de meserie și în același timp sociolog, cercetător și  scriitor, în cartea dumneavoastră intitulată „O viață într-o clipă” cât și în emisiunile tv, am remarcat o  abordare spirituală asupra Psihoterapiei, cu accent asupra Sinelui, ce mi s-a părut foarte interesantă. Care credeți că este rolul Psihoterapiei și al Cunoașterii de Sine  în Evoluția Spirituală?

R.M.: Stabilirea contactului cu Sinele, în procesul terapeutic, se realizează prin credință autentică în divinitate. Psihoterapia este foarte importantă pentru că este o cale magistrală de regăsire conștientă, a credinței în Sine,de integrare a Ego-ului cu Sine. În momentul când noi înțelegem Cuvântul Lui Dumnezeu, și devenim conștienți de Puterea Dumnezeiască din noi, de curajul, onestitatea și autenticitatea noastră, creșterea spirituală se produce mult mai repede.

C.R. : Ce legătură există între Cuvântul Lui Dumnezeu și Psihoterapie ?

R.M. : În Biblie, Matei  spune :„Dacă doi dintre voi se vor învoi pe Pământ în privința unui lucru pe care îl veți cere, se va da lor de către Tatăl Meu care  este în  ceruri.” Dacă înțelegem faptul că atunci când subconștientul și conștientul sunt de acord, Puterea Dumnezeiască din noi, poate materializa dorința. Ioan înepe Evanghelia:„ La început a fost Cuvântul și Cuvântul era la Dumnezeu și Dumnezeu ESTE  Cuvântul”. Mintea cea fără de început a născut pe Cuvântul cel Necuprins și pe Dumnezeiescul Duh  singură L-a purces de o putere, zidindu-ne și pe noi după chipul și asemănarea Ta ( Acatistul Sfintei Treimi).Observăm că este esențial să fim atenți la cuvintele noastre. Înainte să rosim cuvintele,  gândim. Tot ceea ce gândim ne influenţează viaţa. Creierul funcționează într-un mod holografic. Odată emis de creier, gândul este lansat în Univers, își caută o altă energie cu care să rezoneze și apoi este atras în viața noastră .

Gând+Emoție+Acțiune = Legea cauză-efect.

 „Ce seamănă omul, aceea va secera.” (Galateni)

Felul în care dorim să ne trăim viața este determinat de noi înșine, funcție de gândurile, faptele, acțiunile noastre, de dorința transformării spirituale.

C.R. : Ce este Sinele ?

R.M.: Termenul de Sine din psihologie, am observat că de cele mai multe ori, se găsește în opoziție cu termenul  de „sine” din terminologia scrierilor Teologice. Sfântul Talasie spune: „Dacă vrei să scapi din prima de rele leapădă-te de mama turutor relelor, care este iubirea de sine” . Neînțelegând ce este acest Sine, de-a lungul timpului apare acest conflict în ființa umană. Este bine să mă iubesc sau să mă urăsc?Această controversă menține lupta dintre bine și rău, pentru că oamenii nu înțeleg acest conflict interior. Astfel, s-a creat la nivel de subconștient colectiv, această schismă, care a produs o respingere a Iubirii fata de noi înșine, a Iubirii Duhului Sfânt din noi. Dumnezeu a turnat din Duhul Său peste orice făptură şi i-a îndemnat pe toţi să primească darul Sfântului Duh. Dacă oamenii ar înțelege mai bine diferența între Sine și Ego, atunci nu ar mai apărea acestă schismă și fiecare individ ar cunoaște că Iubirea adevărată izvorăște din abisul, profunzimea Sufletului. Astfel, Iubirea iși face simțită prezența în Sine și noi am deveni mai conștienți și responsabili de ceea ce suntem cu adevărat.

C.R. : Ce este Ego-ul ?

R.M. : Ego-ul este acea parte care are rolul de a păstra integritatea fizică, funcţionalitatea şi autonomia noastră.. Asta nu înseamnă că Ego-ul suntem noi .Ego-ul este o sumă de programe oferite de minte sau preluate de la antecesorii sau autoritațile din viața noastră.  Ego-ul este partea  egoistă, orgolioasă din noi, ce  produce dureri,frici, temeri, se centreză doar pe individual și când se gonflează iluzoriu, aduce daune Sinelui. Practic blocheză creșterea spirituală.

C.R. : Cum putem să ne dăm seama când gândim din Ego sau de la nivel de  Sine?

R.M. : La nivel de Ego este o plinătate falsă care aduce suferință ,ne rigidizează comportamentul , multe dintre credinţele sale sunt doar iluzii de percepţie. iar bucuriile sunt scurtă durată și nu duc la armonie. Sinele este Adevăr. In Adevăr trăiești o relaxare deplină a intregii ființe, este starea noastră naturală, fără complexitate sau preocupare, este o cufundare deplină în propria ființă.

C.R.: Am observat în societate o oarecare teamă sau rușine când vine vorba de Psihoterapie. Ce puteți să ne spuneți despre frica de Psihotaerapie?

R.M. : Frica de Psihoterapie este cauzată de multe frici printre care și frica de nu-și pierde mințile. Atunci se face confuzia între Psiholog și doctor Psihiatru. Frica de ce zice lumea dacă află că au probleme „la cap”, cu toate că, mulți se plâng în general  de tot felul de boli și afecțiuni, pe care și le-au declanșat singuri ,ca niște victime autentice. Cum am mai spus, toate bolile sunt generate de gânduri,  emoții și conflicte interioare. La psihiatrie se ajunge intr-adevăr atunci când omul numai poate face față, când Ego-ul este conflictual și nu mai păstrează integritatea  fizică, funcţionalitatea şi autonomia.

La Psihoterapie ajungi să te cunoști, să te eliberezi din lanțul Ego-ului ,iar prin intermediul metaforei ajungi la procesul de unificare Ego-Sine.. În momentul „ Lepădării de Sine” apar Iubirea și Cunoașterea . Din punct de vedere Psihologic acest lucru arată că Sinele devine conștient ,iar  Ego-ul nu mai deține controlul. Aceasta înseamnă că Mântuirea se face la nivel  de Ego, iar Trascederea se face la nivel de Sine. Ajungem să cunoaștem Iubirea Lui Dumneze prin manifestarea Sinelui și descoperim Perfecțiunea, Pacea, Frumusețea.

C.R. : Dacă tot ne-ați explicat despre frici, ce părere aveți despre Frica de Vrășmași ?

R.M. : Când vine vorba despre vrașmași, noi întotdeauna ne gândim la ce este în exterior nouă. Ne este frică de faptul că ne-ar face rău și ne-ar ataca indivizi din jurul nostru, dar cei mai mari vrășmași/dușmani sunt gândurile noastre, teama, îndoiala, autoînvinovățirea, reavoința, mândira, furia și ura. Dacă am fi atenți la gândurile noastre acești dușmani nu ar mai putea să ne stârnească emoții negative și prin urmare nu ar mai apărea frustrarea și boala. Atunci când mintea tace Il las pe  Dumnezeu să vorbească prin potențialul Sinelui nostru, făcându-ne să avem în interior pace și automat și în exteriorul nostru o trăire armonioasă cu cei din  jur, traind Fericirea în   Eternul Moment Acum.

C.R. : Vă mulțumim doamna Matei pentru frumoasele informații împărtășite  și timpul acordat

R.M. : Și eu vă mulțumesc Casiana, ție și cititorilor voștri.